Buget lunar pas cu pas: exemplu pentru 8.000 de lei
Cum faci un buget lunar realist: venitul net, cele patru grupe de cheltuieli, cheltuielile anuale, fondul de urgență și verificarea săptămânală.
IDe Ivan Kelesh
Un buget nu este o listă de interdicții. Este un plan pentru banii tăi, făcut înainte să-i cheltui, nu după. Diferența pare mică, dar schimbă totul: în loc să te întrebi la sfârșitul lunii unde au dispărut banii, decizi la început unde vor merge.
Mai jos găsești metoda pas cu pas și un exemplu complet pentru un venit net de 8.000 de lei pe lună. Cifrele tale vor fi altele — important este felul în care le pui pe hârtie.
Pasul 1. Pornește de la venitul net real
Ia suma care intră efectiv în cont, după impozite și contribuții. Nu salariul brut din contract și nici „cu bonus, dacă vine”.
Dacă venitul variază de la lună la lună — lucrezi pe cont propriu, ai comisioane din vânzări sau ore suplimentare —, folosește cea mai slabă lună din ultimele șase. Un buget construit pe o lună bună se prăbușește la prima lună proastă. Unul construit pe o lună slabă îți lasă, în lunile bune, un surplus pe care îl poți economisi.
Pasul 2. Află unde se duc banii acum
Înainte să faci un plan, ai nevoie de punctul de plecare. Ai două variante:
- Rapid: deschide extrasele de cont din ultimele două-trei luni și grupează cheltuielile pe categorii.
- Precis: notează fiecare cheltuială timp de o lună, fără să schimbi nimic din obiceiuri.
A doua variantă e mai incomodă, dar prinde și plățile cash, și cheltuielile mici care, adunate, fac diferența. Nu judeca ce vezi. Scopul este doar să afli adevărul, nu să te simți vinovat.
Pasul 3. Împarte cheltuielile în patru grupe
Cele mai multe bugete eșuează pentru că amestecă lucruri care se comportă diferit. Împarte totul în patru:
- Nevoi — ce plătești oricum: chirie sau rată, utilități, mâncare, transport, telefon.
- Cheltuieli anuale — plăți care vin o dată sau de două ori pe an, dar sunt sigure: asigurarea auto, impozitele locale, cadourile de sărbători.
- Economii — bani puși deoparte pentru fondul de urgență și pentru obiective.
- Flexibil — tot ce ține de alegere: ieșiri, haine, hobby-uri, abonamente.
Exemplul complet: 8.000 de lei pe lună
| Grupă | Categorie | Suma lunară |
|---|---|---|
| Nevoi | Chirie sau rată | 2.400 |
| Utilități | 600 | |
| Internet și telefon | 150 | |
| Transport | 350 | |
| Mâncare | 1.600 | |
| Igienă și casă | 250 | |
| Total nevoi | 5.350 | |
| Cheltuieli anuale | Puse deoparte lunar | 300 |
| Economii | Fond de urgență | 800 |
| Flexibil | Ieșiri în oraș | 550 |
| Haine | 350 | |
| Hobby și abonamente | 300 | |
| Diverse | 350 | |
| Total flexibil | 1.550 | |
| Total | 8.000 |
Câteva observații despre acest exemplu.
Nevoile ocupă 67% din venit. Regula populară 50/30/20 spune că nevoile ar trebui să fie jumătate. Pentru multe familii, mai ales cu chirie, asta e imposibil. Nu e un eșec. Bugetul tău trebuie să pornească de la cheltuielile reale, nu de la procentele altcuiva.
Cele 300 de lei pentru cheltuieli anuale vin dintr-un calcul simplu. Asigurarea RCA costă 1.200 de lei pe an, impozitele locale 600, cadourile de sărbători și zilele de naștere 1.800. Total: 3.600 de lei pe an, adică 300 pe lună. Când vine scadența, banii sunt deja strânși și nu trebuie să tai din mâncare.
Economiile sunt 10%. Dacă acum nu economisești nimic, chiar și 300–400 de lei sunt un început bun. Crește suma cu puțin la fiecare trei luni.
„Diverse” nu e o greșeală. Fiecare lună are cheltuieli pe care nu le-ai prevăzut: un cadou neplanificat, o reparație mică, o taxă uitată. O categorie pentru neprevăzut îți protejează restul bugetului.
Fondul de urgență: primul obiectiv
Primul lucru pentru care economisești nu este vacanța, ci o rezervă pentru situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o boală, o reparație mare.
Ținta clasică este de trei luni de nevoi. În exemplul nostru: 3 × 5.350 = 16.050 de lei. Cu 800 de lei pe lună, ar dura aproape doi ani — și asta descurajează.
De aceea, fixează-ți mai întâi o țintă intermediară: o lună de nevoi, adică 5.350 de lei. O atingi în aproximativ șapte luni. După aceea, continui spre trei luni. Ține fondul într-un cont separat de cel de zi cu zi, ca să nu-l cheltui fără să-ți dai seama.
Pasul 4. Mută economiile în ziua salariului
„Economisesc ce rămâne la sfârșitul lunii” aproape întotdeauna înseamnă zero. La sfârșitul lunii nu mai rămâne nimic.
Inversează ordinea: în ziua în care intră salariul, transferă suma pentru economii și pe cea pentru cheltuielile anuale într-un cont separat. Cel mai bine e un transfer automat, programat în aplicația băncii. Restul lunii trăiești din ce a rămas, iar economiile nu mai depind de voința ta.
Pasul 5. Verificarea săptămânală de zece minute
Un buget făcut o dată și uitat nu funcționează. Nici unul verificat în fiecare seară — obosește repede.
Alege o zi pe săptămână, de exemplu duminică seara, și răspunde la trei întrebări:
- Cât am cheltuit pe mâncare și pe flexibil săptămâna asta?
- Ce plăți vin săptămâna viitoare?
- Am depășit vreo categorie? Dacă da, din ce altă categorie compensez?
Zece minute pe săptămână sunt suficiente ca să prinzi o depășire la timp, nu pe 28 ale lunii.
Ce faci când bugetul nu iese
Dacă suma categoriilor e mai mare decât venitul, ajustează în această ordine:
- Flexibilul. E cel mai ușor de redus și efectul se vede imediat.
- Abonamentele și contractele. Treci prin ele o dată pe an: telefon, internet, platforme de streaming, sala de sport pe care n-o mai folosești. De multe ori găsești 100–200 de lei pe lună fără niciun sacrificiu real.
- Nevoile mari. Dacă nevoile depășesc 70–75% din venit chiar și după ce ai tăiat tot ce se putea, problema nu e cafeaua de dimineață. Este o cheltuială fixă mare — chiria, o rată — sau un venit prea mic pentru costul vieții. Atunci soluția e una structurală: o locuință mai ieftină, refinanțarea unui credit sau o sursă de venit în plus.
Dacă ai un credit și te gândești la refinanțare, compară ofertele după costul total, nu după dobânda din reclamă. Am explicat cum în articolul despre DAE și compararea creditelor.
Greșeli frecvente
- Prea multe categorii. Douăzeci de categorii transformă bugetul în contabilitate. Începe cu zece-douăsprezece.
- Uitarea cheltuielilor anuale. Prima „surpriză” golește fondul de urgență și te demotivează.
- Buget fără bani de plăcere. Un plan care nu lasă loc pentru nimic plăcut rezistă două săptămâni.
- Abandonul după prima lună. Prima lună aproape niciodată nu iese cum ai planificat. Ajustezi cifrele și continui.
Cum ții evidența
Poți ține bugetul într-un caiet, într-un tabel sau într-o aplicație. Contează să fie ceva ce vei folosi efectiv, nu cel mai complex instrument.
În Sollus, categoriile din bugetul tău devin categorii de cheltuieli, statisticile arată cât ai cheltuit pe fiecare în orice perioadă, iar plățile care se repetă — chiria, utilitățile, rata — pot fi programate dinainte, ca să nu le uiți. Înregistrările sunt păstrate pe dispozitiv, iar sincronizarea în cloud este opțională.
Pentru prima lună, însă, un singur lucru contează: să scrii cifrele, să muți economiile în ziua salariului și să te uiți o dată pe săptămână la ce s-a întâmplat. Restul vine cu timpul.